![]() |
|
||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||
Preocupările terminologice au fost determinate de progresele apărute în noile domenii ale ştiinţei – generatoare de neologisme –, cât şi de tendinţa societăţii de a se globaliza, de a ajunge la o societate europeană multilingvă, de a-şi armoniza rapid şi eficient terminologiile. Crearea bazelor de date terminologice (BDT) reprezintă una dintre priorităţile teoriei şi practicii terminologice. BDT favorizează comunicarea prin oferirea unor standarde de limbă validate, aplicabile în industrie şi tehnologie, iar ca o reacţie inversă, aceste modele servesc la afirmarea unei limbi. Elaborarea bazelor de date terminologice are multiple implicaţii sociale, politice, ştiinţifice, culturale, economice. Crearea la centrele de cercetare din Republica Moldova a unor bănci terminologice moderne care funcţionează în regim interactiv contribuie la instituţionalizarea limbii române ca limbă oficială. Din 1989 (anul înfiinţării), Centrul Naţional de Terminologie şi-a propus următoarele obiective majore:
Colectarea informaţiilor terminologice din diverse surse, în special din dicţionare/ glosare specializate, standarde de terminologie, manuale, instrucţiuni, texte oficiale etc. a devenit o activitate constantă de terminografie în cadrul CNT, din care au rezultat, în primă etapă, glosare bilingve ce au constituit seria „Dicţionarul profesiei” (în care au apărut Dicţionarul funcţionarului public, 1996, 1997; Denumiri de profesii şi ocupaţii, 2000; Dicţionarul silvicultorului, 2000; Mic dicţionar automobilistic, 2002; Dicţionarul textilistului, 2003; Dicţionarul feroviarului, 2004; Denumiri de mărfuri nealimentare, 2005; Ghidul taximetristului, 2005 ş.a.), iar în etapele următoare, BDT şi proiectul LOGOTEH (dicţionar electronic de echivalente dificile). Eforturile Centrului Naţional de Terminologie din Chişinău în vederea creării unei baze de date terminologice au început în anul 2000, iar finalizarea proiectului se preconizează pentru 2008 (sub rezerva revizuirilor/actualizărilor ulterioare). În cadrul BDT, conceptele sunt reprezentate prin termeni încadrabili în categoriile:
Fişa terminologică a BDT a CNT cuprinde 20 de câmpuri, la care se adaugă data înregistrării, care se ataşează automat fişei:
O înregistrare terminografică din baza de date consemnează pentru un concept: eticheta lingvistică (termenul prin care este desemnat conceptul), domeniul, definiţia în limba română, sursa definiţiei, contextul de utilizare, echivalentele în limbile rusă, franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă, portugheză (pentru plante, specii, termeni din medicină etc. – şi în limba latină), sinonimele acceptate sau nerecomandabile, simbolul, abrevierea, statutul înregistrării (validată, propunere). Ca metadate, pentru fiecare concept se consemnează caracteristicile gramaticale şi numele terminografului. Unele înregistrări sunt însoţite de note privind statutul sau utilizarea termenilor stocaţi. Consultarea BDT constă în alegerea limbii, urmată de tastarea termenului căutat în caseta de căutare, indicându-se sau nu domeniul de cunoaştere:
Actualizarea BDT se face prin operaţiile clasice de adăugare, modificare, ştergere:
În momentul de faţă, baza de date terminologice a CNT conţine 54.454 de fişe terminologice vizând peste 60 de domenii În etapa dată, specialiştii de la Centrul Naţional de Terminologie actualizează şi completează înregistrările terminologice din BDT, precizează domeniile de cunoaştere şi depun eforturi în vederea validării înregistrărilor. Cu toate că proiectul nu este finalizat, Baza de date terminologice a CNT este vizibilă pe internet la adresa: http://cnt.dnt.md/romint/index.php şi poate fi consultată de cei interesaţi fără restricţii, constituind un instrument viabil, eficient de promovare a terminologiilor naţionale. Bibliografie selectivă Bălănescu, Olga, Limbaje de specialitate, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2000. Bidu-Vrânceanu, Angela, Lexic comun, lexic specializat, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2000. Ciobanu, Georgeta, Elemente de terminologie, Timişoara, 1998. Pavel, Eugeniu şi Rucăreanu, Costin, Introducere în terminologie, Bucureşti, 2001. Terminologia în România şi în Republica Moldova, Editura Clusium, 2000. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Terminologia şi problemele ei actuale, Bucureşti
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||
| Limbile şi culturile pe Internet ― Studiu 2007 | Portalingua | | Uniunea Latină |