Cuprins

ANEXA 1

Tabelul 9:
Rezumat şi referinţe ale diverselor studii realizate de autori

Data şi Numele	Drepturi de Autor	Adresă Internet	Descriere
9/98 LC		http://funredes.org/LC	Coperta ansamblului studiilor lingvistice şi culturale.
3/96 L1	Fundaţia Reţele şi Dezvoltare (Funredes)	http://funredes.org/L1	Primul studiu lingvistic, axat pe limba franceză, care ia în calcul limba spaniolă. Măsurători comparative cu AltaVista asupra prezenţei cuvintelor în limbile engleză, franceză şi spaniolă în spaţiul WWW, pornind de la un eşantion de 50 de cuvinte determinat fără rigoare metodologică pe plan lingvistic. Rezultatul, foarte aproximativ, arată un raport engleză/franceză egal cu 22 şi franceză/spaniolă egal cu 2,4.
3/96 C1	Funredes	http://funredes.org/C1	Primul studiu cultural, axat pe francofonie, ia în calcul hispanitatea. Măsurători comparative cu AltaVista, ale numărului citărilor numelor personalităţilor culturale reprezentative în paginile WWW: aproape 500 de personalităţi repartizate pe 13 categorii. Rezultatul, subiectiv, arată o prezenţă destul de importantă a reprezentanţilor culturii francofone faţă de cei nord-americani, în domeniile în care nu se suprapun cultura şi comerţul.
3/97 L2	Funredes	http://funredes.org/L2	Actualizare a studiului lingvistic, care arată un progres slab al limbii franceze în raport cu limba engleză şi un progres important al limbii spaniole.
3/98 L3	Funredes 6	http://funredes.org/L3	Actualizare importantă, prezentată la conferinţa "Visionarios a Caracas". Analiza limitelor serviciilor de căutare şi a prezenţei relative fără diacritice. Recomandare pentru abandonarea serviciului AltaVista şi pentru utilizarea HotBot. "Metoda complementului ansamblului vid" aplicată la AltaVista dă un ordin de mărime al prezenţei limbilor, derivat din algoritmul de recunoaştere a limbilor al serviciului AltaVista. Evaluare critică a rezultatelor studiului Alis Technologies. Limba franceză continuă să progreseze lent, iar limba spaniolă este acum foarte apropiată de franceză.
9/98 L4	Agence de la Francophonie Uniunea Latină Funredes	http://funredes.org/L4	Importante schimbări în metodă şi obţinerea de rezultate riguroase. Luarea în calcul a tuturor limbilor neolatine: spaniolă, franceză, italiană, portugheză, română. Definirea unui eşantion care să răspundă unor criterii lingvistice riguroase. Măsurare, cu ajutorul serviciului HotBot, în spaţiul WWW. Măsurare în spaţiul Usenet cu ajutorul serviciului DejaNews. Stabilirea intervalelor de încredere la 90% şi 99%. Ponderarea rezultatelor în funcţie de mărimea spaţiilor lingvistice.
9/98 C2	Agence de la Francophonie Uniunea Latină Funredes	http://funredes.org/C2	Al doilea studiu cultural, după 3 ani. Studiul nu a relevat nici o diferenţă notabilă a prezenţei culturale francofone. Utilizarea aceleiaşi metodologii, ameliorată totuşi în ceea ce priveşte categoriile, alegerea şi numărul personalităţilor, extinderea grupului lor prin includerea celor care vorbesc toate limbile neolatine. Analiza anumitor rezultate pe limbă şi în limba de referinţă.

Calitatea rezultatelor studiului limbilor neolatine în spaţiul WWW

Schema următoare prezintă rezultatul calculului statistic realizat pornind de la măsurarea numărului menţionărilor termenilor eşantionului în spaţiul WWW.

Tabelul 10:
Vizualizare intervalelor de încredere pentru spaţiul WWW

ANEXA 3

Numărul vorbitorilor limbilor studiate

Au fost studiate diferite ipoteze care ulterior au fost abandonate. Într-adevăr, multe dintre acestea nu au fost reţinute deoarece nu reflectau realitatea. Ar fi fost restrictiv, de exemplu, să nu reţinem decât criteriul "limbă oficială" : ar fi fost luate, atunci, în considerare milioane de persoane care au drept limbă oficială engleza, portugheza sau franceza (indieni, angolezi, zairezi...) dar care, din diverse motive, au dificultăţi în vorbirea ei curentă, în timp ce nu ar fi fost considerate comunităţile importante rezidente în ţări care au ca limbă oficială o limbă diferită de a lor (să amintim aici hispanofonii din Statele Unite). La fel, să nu luăm în considerare decât populaţiile care au o limbă studiată drept limbă maternă - ignorând astfel milioanele de persoane care stăpâ nesc perfect, în afară de limba lor maternă, o limbă a prezentului studiu, care ar fi limba oficială a ţării lor (cum este cazul în Africa, în India, în Statele Unite...) - nu ar fi prezentat nici un grad de fiabilitate.

Să precizăm, de altfel, că limbile care fac obiectul prezentului studiu, şase la număr, au fost examinate după trei criterii:

1. Limbile italiană şi română: limbi a căror răspândire este net restrânsă, numărul vorbitorilor fiind puţin semnificativ în afara zonelor principale;

2. Limbile engleză, franceză şi portugheză se bucură de un statut diferit, datorită marii lor răspândiri, fiind totodată şi limbi oficiale şi/sau limbi materne în numeroase ţări, sunt, de asemenea, limbi oficiale ale unor naţiuni ale căror populaţii nu le au drept limbă maternă - ele au deci rolul de limbă de propagare. Ele sunt totodată şi limbi de predare în anumite state ⁷.

3. Limba spaniolă - limbă maternă în ţările unde este limbă oficială - este limba maternă a unor comunităţi importatnte în ţările unde nu este şi limbă oficială (în Statele Unite).

Astfel, am studiat populaţiile limbilor citate după o clasificare în grupuri de vorbitori, după cum urmează:

1. Populaţii din ţările a căror limbă oficială este limba maternă a marii majorităţi a locuitorilor (franceza în Franţa, spaniola în Spania etc.) - cifre uşor accesibile;

2. Persoane care stăpâ nesc una din limbile studiului, dar care trăiesc într-o ţară unde aceasta este limbă oficială dar nu limbă maternă a majorităţii populaţiei (de exemplu engleza în India, portugheza în Mozambic), această schemă nu priveşte nici spaniola, nici italiana, nici româna - cifre uşor accesibile pentru limbile franceză şi portugheză, mai puţin fiabile pentru limba engleză.

3. Indivizi care comunică cu uşurinţă într-una din limbile studiului, care sunt rezidenţi într-o ţară unde aceasta este limbă oficială dar nu limbă maternă a majorităţii populaţiei (de ex. portugheza în Angola, franceza în Senegal, engleza în Filipine) - cifre uşor accesibile pentru franceză şi portugheză, mai puţin pentru engleză; acest caz nu priveşte celelalte limbi ale studiului;

4. Persoane care au studiat şi care stăpâ nesc una din limbile studiului, care trăiesc într-o ţară unde aceasta nu este nici limbă oficială nici limbă maternă pentru majoritatea populaţiei, dar este limbă de predare (de. ex. limba franceză în Tunisia) -cifre disponibile numai pentru limba franceză, celelalte limbi ale studiului necunoscând o asemenea situaţie;

5. Comunităţi importante a căror limbă maternă nu este nici limbă oficială nici limbă de predare a ţării unde trăiesc (spaniola în Statele Unite) - cifre cunoscute numai pentru limba spaniolă;

6. Nu am putut include indivizii care stăpâ nesc una din limbile studiului (care nu este limba lor maternă) şi care trăiesc într-o ţară unde această limbă nu este nici limbă oficială, nici limbă maternă, nici limbă de predare - cifre inexistente oricare ar fi limba studiului considerată. Ar fi cazul danezilor care stăpâ nesc limba engleză, al românilor care stăpâ nesc limba franceză, al canadienilor care stăpânesc limba spaniolă etc.

Autorii au convenit, în consecinţă, pentru ca statisticile prezentate să fie reprezentative în ceea ce priveşte caracteristicile sociolingvistice menţionate mai sus, să procedeze în felul următor: să adune cifrele corespunzătoare:

indivizilor care stăpâ nesc una din limbile studiului pentru că este limba lor maternă şi a celor care o stăpâ nesc într-o ţară unde ea este limbă oficială sau de predare,

indivizilor a căror limbă maternă este una din limbile studiului, dar care trăiesc într-o ţară unde aceasta nu se bucură de nici o recunoaştere.

ANEXA 4

Tabelul 11:
Vizualizarea intervalelor de încredere pentru spaţiul Usenet

6 Cu sprijinul metodologic al Uniunii Latine.

7 Limbă de predare şi nu limbă învăţată. Astfel, limba franceză este limbă de predare în Tunisia, în Maroc şi în Mauritania, ţări unde nu este limbă oficială.

Continuare

Cultura