|
1. Rezultatele studiului cultural
Acest studiu cuprinde patru părţi principale:
1.1 Metodologie pentru selecţia noului eşantion
Acest studiu, realizat în comun de Agence de la Francophonie, Uniunea Latină şi Fundaţia Reţele şi Dezvoltare, îşi propune să aprecieze locul culturilor latine pe Internet, în comparaţie cu locul culturii Statelor Unite. Principiul studiului iniţial efectuat de Fundaţia Reţele şi Dezvoltare în 1995 este reluat, aducându-se îmbunătăţiri metodologiei, nemodificându-se principiul (măsurare comparată, pe categorii, a personajelor care au un anumit grad de apartenenţă culturală). Rezultatele, chiar dacă sunt de natură cantitativă, rămân subiective, pentru că sunt legate de aprecierea pe care o dă fiecare importanţei relative în istoria umanita ţii a personalităţilor selecţionate.
Clasamentul este reorganizat faţă de studiu C1 pentru a simplifica şi a da mai multă coerenţă categoriilor.
A fost utilizat un protocol al culorilor pentru a vizualiza locul personalităţilor latine comparate cu personalităţile care aparţin Statelor Unite şi altor culturi:
Anumite personalităţi, care sunt revendicate de două culturi diferite (de exemplu: Eugène Ionescu, Tristan Tzara etc.), sunt identificate prin două culori, chiar dacă e dificil câteodată să se determine în ce măsură o personalitate aparţine unei culturi sau alteia. Anumite clasamente ar putea părea arbitrare, de aceea suntem deschişi sugestiilor tuturor persoanelor documentate în acest domeniu.
Numărare este realizată utilizând, pentru personalităţile latine, forma englezească şi forma limbii personalităţii (au fost făcute câteva excepţii atunci când forma utilizată curent favorizează o altă formă). Personalităţile sunt numărate după nume şi prenume (sau altă formă compusă care poate fi aplicată), evident, cu excepţia personajelor fictive sau imaginare unde trebuie considerate formele originale (Dracula, un singur cuvânt; "Madame Bovary", două cuvinte). Numele sunt ortografiate fără diacritice şi fără majuscule (cu excepţia grupurilor muzicale care au nume comune, cum ar fi "the Doors"). Acest lucru defavorizează personalităţile recunoscute după nume (cum ar fi Michelangelo) sau după poreclă (de exemplu Gutemberg) sau împiedică numărarea altora (cum ar fi Cleopatra sau Lenin). Pentru a compensa acest neajuns, a fost realizat un clasament general al personalităţilor al căror nume este format dintr-un cuvânt. Pentru realizarea acestui clasament s-a renunţat la numele prea comune (cum ar fi Ford sau Pascal). Clasamentul personalităţilor, pentru care s-a considerat un nume format dintr-un singur cuvânt, este, evident, foarte aproximativ, deoarece anumite nume sunt mai comune decât altele (astfel scorul lui "washington" nu face distincţia între oraşul şi Statul respectiv şi Washington ca personalitate, cel al cuvântului "lincoln" între marca de automobil şi preşedintele Lincoln, cel al cuvântului 'lennon" între cântăreţul "john lennon" şi alţi numeroşi "lennon" prezenţi pe Internet). AltaVista este utilizat prin încadrarea expresiilor între ghilimele, de exemplu: "rene descartes".
Acest studiu nu şi-a propus să reia un număr de personalităţi din enciclopedii sau dicţionare, ci să constituie un eşantion destul de variat şi de reprezentativ pentru a putea estima, într-un mod subiectiv, dacă culturile latine şi cea a Statelor Unite sunt prezentate într-un mod echilibrat în paginile Web de pe Internet. În ciuda eforturilor noastre şi a îmbunătăţirilor aduse primului studiu, mai multe personalităţi au fost, cu siguranţă, omise 2. Rugăm persoanele interesate să efectueze la rândul lor numărătoarea, conform protocolului stabilit, şi să ne informeze asupra omisiunilor. Este de asemenea posibil ca scorul anumitor personalităţi să fie subestimat deoarece nu am putut determina corect ortografia care ar fi avut ca rezultat cea mai mare frecvenţă. În mod special, pentru numele care au trebuit să fie transliterate (din chineză, rusă şi arabă etc. în grafia latină), au fost folosite grafiile cele mai uzuale dar este posibil ca anumite variante să fi fost omise involuntar. În aceste limite stabilite, rezultatele oferă, totuşi, o estimare bună a prezenţei culturilor latine în paginile web.
1.2 Rezultatele măsurătorilor pe categorii
Disciplinele ştiinţifice francofone sunt foarte bine plasate faţă de cele din Statele Unite; prezenţa a două personalităţi din mass-media din Statele Unite permite acestui grup cultural, în urma algoritmului nostru de ponderare, să păstreze un uşor avans. În urma selecţiei stabilite, oamenii de ştiinţă români trec înaintea grupurilor de spanioli sau portughezi. Văzând aceste rezultate, acest sector împreună cu cel al personajelor din mass-media, ni se pare cel mai puţin complet din punct de vedere al studiului nostru.
În acest domeniu literatura engleză ia conducerea, fiind urmată de cea din Statele Unite şi de cea francofonă, aceasta din urmă fiind bine reprezentată. O mai bună autoproiecţie a literaturii spaniole ar trebui să permită acesteia să-şi sporească mult prezenţa, deoarece numeroase personalităţi au dobândit o puternică notorietate mondială care nu este reflectată în acest rezultat.
Tabelul 3:
Prezenţa cineaştilor din Statele Unite se dovedeşte a fi zdrobitoare — cu atât mai dacă includem aici şi prezenţa anglofonă. Trebuie să remarcăm că acest lucru se datorează cinematografiei contemporane, care provoacă acest potop, pentru că şi personalităţile excepţionale ale cinematografiei, cum ar fi Chaplin, Bergman sau Fellini, sunt izgonite în cea de a doua jumătate a clasamentului. Prezenţa relativ slabă a cinematografiei italiene, depăşită ca pondere de cinematografia spaniolă, ne pune pe gânduri. Această metodologie permite cu dificultate distincţia între cinematografia de artă şi cea comercială; poate că totuşi aici se află discontinuitatea.
Tabelul 4:
Fără "fenomenul" Céline Dion, grupul muzicienilor francofoni s-ar fi situat în urma celui portughez. Muzicienii englezi şi cei din Statele Unite domnină în totalitate "show-business -ul", realitate pe care spaţiul Web o oglindeşte. Scorul italian este datorat în întregime muzicii clasice, iar grupurile hispanofone şi lusofone au o prezenţă căreia i se poate prevedea o creştere puternică pe Internet.
Ne-am fi aşteptat să găsim o prezenţă puternică a artei italiene, în schimb, în mod surprinzător am găsit o prezenţă strălucitoare a artei grupului hispanofon. Rezultatul grupului din Statele Unite este atât de slab încât ne temem că personalităţile lor importante din acest domeniu să nu fie date uitării.
Tabelul 6:
Ponderea politică de necontestat a Statelor Unite ale Americii se reflectă, fără a intra în detalii, în rezultatele obţinute. Toţi foştii preşedinţi sunt foarte bine reprezentaţi. De remarcat atât scorul foarte important al lui Saddam Hussein, ca urmare a importanţei ce i-a fost acordată de mass-media din Statele Unite, cât şi cel al lui Castro şi Guevara, care domină lumea hispanică. Brazilia este o ţară mare şi aceasta se reflectă în rezultatele obţinute.
Tabelul 7:
Nu vom comenta acest tabel, deoarece din el lipsesc un mare număr de personalităţi ale mass-mediei pentru care trebuie realizată o cercetare amănunţită.
Tabelul 8: (Vezi Anexa 2 pentru palmaresul global al numelor simple)
Tabelul 9:
Nu ştim dacă românii vor fi sau nu încântaţi personajul lor cele mai cibercelebru este un personaj imaginar, care domină grupul latin şi care nu este departe de Superman ! Personajele imaginare şi fictive ale latinităţii aduc o contribuţie remarcabilă la globalitatea virtuală.
1.3 Comparaţie între spaţiile culturale latine
Tabelul 10:
Tabelul 11:
Tabelul 12:
Pentru o analiză a rezultatelor actuale vezi anexa 3 (Analiza sumară a rezultatelor).
Pentru a permite o analiză a evoluţiilor între anii 1996 şi 1998, măsurătorile au fost stabilite, mai întâi, utilizând acelaşi eşantion al personalităţilor ca pentru studiul C1, realizat cu trei ani în urmă. În medie scorurile personajelor au crescut cu mai mult de 600%, ceea ce înseamnă pur şi simplu că universul de referinţă (ansamblul paginilor Web indexate cu serviciul de căutare AltaVista) a crescut direct proporţional. În afara greşelilor de ortografie, a căror corecţie produce o creştere fictivă foarte importantă, personalităţile au înregistrat o creştere destul de omogenă, cu o abatere faţă de medie relativ slabă (abatere-tip medie în jur de 250%). O analiză a evoluţiilor pe categorii şi pe grupuri culturale ne permite, totuşi, să tragem câteva concluzii interesante.
Tabelul 13:
Cu roşu valorile
cele mai mari.
Tabelul 14:
În includerea personalităţilor în ansamblul culturilor latine, categoriile au fost reorganizate pentru a le simplifica şi a le da mai multă coerenţă.
Se constată că au fost obţinute aceleaşi rezultate ca cele ale anchetei din 1996; acolo unde diferenţa este netă, adică î ntre comerţ şi cultură, culturile latine se prezintă bine. Când este vorba de sectoare culturale conduse de legile pieţei, cultura Statelor Unite se impune în mod categoric. Urmând acelaşi raţionament, personajele latine care au ştiut să penetreze piaţa Statelor Unite, sunt în superioritate faţă de omologii lor culturali (Céline Dion şi Gloria Estefan în domeniul muzicii uşoare, Antonio Banderas în cinematografie). În ceea ce priveşte prezenţa relativă a culturilor latine, ea este în mod clar diferenţiată în funcţie de categorii. Pentru a putea transforma rezultatele subiective în date sintetice, care să poată fi exploatate, a fost stabilită o ponderare culturală, pornind de la scorurile personalităţilor pentru fiecare categorie. Ponderea este calculată adunând locurilor primilor cinci clasaţi pentru fiecare grup. Pentru a obţine o valoare normată la 100, se împarte cifra 1500 la valoarea obţinută. Un rezultat de 100 arată ocupanţii primelor 5 locuri. În anumite cazuri, puţine la număr, am adunat o valoare din afara clasamentului pentru a permite măsurarea grupurilor care nu au decât 4 personalităţi în categoria respectivă. În alte cazuri, tot puţine la număr, au fost luaţi în considerare numai primii patru clasaţi şi normarea s-a făcut cu valoarea 1000.
Tabelul 15:
Este interesant de observat: caracterul predominant al culturii Statelor Unite în domeniile "cinema"şi "politici contemporane", scorul excelent al culturilor hispanice în domeniul "arte plastice", al culturii italiene în ceea ce priveşte personajele istorice şi al francofonilor în domeniile "ştiinţă" şi "arte plastice". Culturile ţărilor de limbă portugheză au, încă, o prezenţă inferioară ponderii lor lingvistice. Cultura română, minoritară, obţine, ca şi pentru limbă, un scor minoritar dar onorabil. Cât priveşte culturile care nu fac obiectul studiului, cultura engleză este foarte prezentă în numeroase domenii şi trebuie să semnalăm acest lucru având în vedere faptul că am ales să comparăm culturile neolatine 3 cu cea a Statelor Unite, şi nu cu cele anglofone.
2.3 Evoluţia de la primele măsurători
Personalităţile marcate cu roşu prezentau o greşeală de ortografie la prima ediţie a studiului (C1). Această eroare a avut ca rezultat un scor anormal de mic şi, la polul opus, o creştere artificială foarte puternică în urma corecţiei. Referitor la acest lucru trebuie să subliniem că serviciile de căutare nu iartă erorile! Câteva greşeli de ortografie s-au strecurat în retranscrierea personalităţilor studiului C1 în pagina WWW (aceste greşeli influenţând măsurătorile). Reluând aceleaşi cuvinte, AltaVista redă imediat pagina Web incorectă în urma căreia au rezultat erorile! Personalităţile marcate cu albastru prezintă o anomalie statistică care nu se explică printr-o eroare de ortografiere. Aceste cazuri sunt comentate. Procentele de creştere marcate cu caractere aldine indică creşterile cele mai puternice. Procentele de creştere subliniate indică creşterile cele mai slabe (şi în anumite cazuri, mai rare, chiar regresii).
Tabelul 16:
Este dificil să descoperim o logică în abaterile creşterilor, cu atât mai mult cu cât anumite evenimente, nu toate detectabile, modifică în mare măsură, de la un an la altul, prezenţa anumitor cuvinte. De exemplu, aniversarea descoperirii radioactivităţii modifică prezenţa familiei Curie iar moartea lui Jacques Cousteau nu este străină de creşterea sensibilă a prezenţei sale pe Internet.
Tabelul 17:
Se pare că a crescut mai mult prezenţa filozofilor contemporani faţă de cea a filozofilor clasici.
Tabelul 18:
Scorul anormal de scăzut al lui Federico Garcia Lorca în 1996 a fost datorat ortografierii greşite a prenumelui său (Frederico). De ce George Sand a avut un scor atât de scăzut în 1996? Ne este imposibil să răspundem astăzi la această întrebare. O explicaţie plauzibilă ar reprezenta-o erorile, rare dar totuşi posibile, ale serviciilor de căutare. Am avut cazul lui "claude bolling" care a avut un rezultat foarte slab (54) timp de mai multe zile. Câ teva zile mai târziu, o nouă măsurare a avut un scor de 538, mult mai credibil. Prezenţa literaturii din Statele Unite progresează, în general, puţin.
Tabelul 19:
Scorul anormal al lui Polanski în 1996 s-a datorat ortografierii eronate "Polansky".
Tabelul 20:
Cerem scuze domnului Grappelli pentru că i-am deformat numele în 1996, neşansă de care a avut parte şi Jean-Philippe Rameau. Se pare că muzicienii clasici progresează mai repede.
Tabelul 21:
Ortografierea Boticelli în loc de Botticelli a avut ca rezultat un rezultat fals în 1996.
Tabelul 22:
Formaţia Beatles revine în frunte. De ce scorul lor era atât de slab în 1996 (ceea ce ne-a intrigat foarte mult atunci)? Ne este imposibil să răspundem, azi, la această întrebare dar o eroare a serviciului de căutare ni se pare a fi cauza cea mai probabilă. Pentru personalităţile mai puţin citate, este de ajuns construirea unui singur site Web pentru a produce o creştere "anormală": este cazul cântăreţei dominicane Sonia Silvestre.
Tabelul 23:
Leonel Fernandez a devenit, între timp, preşedintele Republicii Dominicane înregistrând o creştere fulgerătoare! Creşterea slabă a lui Rabin se datorează unui scor anormal de ridicat în 1996, studiul fiind realizat atunci la puţin timp după asasinarea sa. Ca regulă generală, politicienii care pierd puterea cresc mai puţin.
Tabelul 24:
Odată cu trecerea timpului istoria reaşează personajele în ordinea lor legitimă: O.J. Simpson şi Martin Luther King nu mai sunt la egalitate! Michel Platini este acum mai mult decât un fost jucător de fotbal: el a avut un rol de organizator la ultima cupă mondială.
Tabelul 25:
Se pare că, în sfârşit, Batman l-a devansat pe Satana. De asemenea, se pare că seducătorul italian continuă să-şi consolideze avantajul faţă de seducătorul spaniol. Acum, când ideologiile îşi pierd conturul , Don Quijote rămâne totuşi o valoare mereu în creştere.
Tabelul 26:
Trebuie să remarcă că personalităţile cele mai celebre cresc mai puţin ca medie, ceea ce înseamnă că lasă mai mult loc altora. Acest fenomen distinge Internetul de alte mijloace mass-media.
Tabelul 27:
Aprecierea rezultatelor trebuie făcută cu prudenţă, riscurile de omonimie ale numelor formate dintr-un cuvânt cu alte nume proprii (Bach) sau substantive comune (madonna, vinci, pele, pasteur) devenind mai importante. Scorul lui Gandhi în 1996 face parte din rarele anomalii inexplicabile. Mitterrand are o creştere extrem de scăzută. Camus se distanţează de Sartre care pierde tot atât de mult teren ca şi Stalin. În fine, modificările sunt relativ mici (media diferenţelor în valoare absolută este foarte aproape de 5).
Tabelul 28:
Internet a devenit un mijloc de comunicare global. Avantajul cibercetăţenilor se estompează. Este categoria care progresează cel mai puţin.
3. Perspective pentru o îmbunătăţire şi o observare continuă
Acest studiu are ca scop evaluarea, — din punct de vedere cantitativ — a prezenţei culturale pe Internet a ţărilor latine, comparând-o în acelaşi timp cu cea a culturii dominante, şi anume, cea anglo saxonă. Totodată, se doreşte ca acest studiu să furnizeze un prim element de apreciere persoanelor cu putere de decizie care dezvoltă acţiuni de promovare ale culturilor latine pe Internet. Ar trebui ca în continuare, în urma exprerienţei dobândite, să se poată evalua, din punct de vedere calitativ, atât această prezenţă, cât şi influenţa sa asupra altor culturi. De asemenea, se poate studia o evoluţie viitoare dacă sunt utilizaţi aceiaşi parametrii la intervale regulate. Pentru îmbunătăţirea rezultatelor obţinute, la următoarea versiune a studiului, autorii vor aplica anumite concluzii care au rezultat din prezentul studiul. Ca şi această versiune, studiul viitor va trebui să analizeze cantitatea menţionărilor, a ceea ce vom numi în continuare pentru simplificare, entităţilor. Aceste entităţi vor fi:
Aceste entităţi trebuie să reprezinte în totalitate culturile studiate, aceasta înseamnă că ele trebuie să fie foarte clar percepute ca aparţinând uneia din culturile menţionate. Pentru aceasta trebuie luaţi în calcul anumiţi parametrii, şi anume parametrii geografici, lingvistici şi istorici. Parametrii geografici: Entităţile trebuie să:
Parametrii lingvistici: Adeseori este riscant să identificăm o naţiune cu o cultură sau invers. Într-adevăr, există diferite culturi în ţări în care limba engleză este limbă oficială, ca şi în ţările francofone, hispanofone sau lusofone. Cultura catalană, bretonă, quechua, culturile creole şi multe altele au produs valori care sunt adeseori considerate ca aparţinând culturilor dominante ale naţiunilor în cauză. Cum aceste culturi sunt identificate cu limba oficială a naţiunii respective, graniţa între cultură şi limbă este greu de trasat. Suntem obligaţi să comitem păcatul simplificării pentru că vor fi luate în considerare toate entităţile care provin din ţările unde limba oficială este fie engleza fie una din limbile neolatine: franceza, portugheza, spaniola, româna sau italiana. Fac excepţie toţi cei care sunt foarte importanţi într-o comunitate specifică, alta decât cele menţionate, de exemplu: cântăreţii Lluis Llac sau Alan Stivell, foarte implicaţi în apărarea culturilor catalană şi bretonă vor fi eliminaţi din analiză, dar Salvador Dalí sau druizii ar putea foarte bine să figureze în analizele privind hispanitatea şi francofonia. Vor fi luate în considerare, în mod special, ţările unde limbile respective sunt limbi materne pentru majoritatea populaţiei. Din alte ţări (cele în care limba respectivă este limbă oficială dar limba maternă este diferită, mai ales în Africa şi Asia), vor fi reţinute numai entităţile legate direct de culturile studiate (de exemplu: Leopold Senghor pentru francofonie). Pentru ţările care au mai multe limbi oficiale, vor fi indicate numai entităţile care provin din regiunile unde aceste limbi sunt vorbite de majoritatea populaţiei. Este cazul limbii franceze, vorbită în regiunile Bruxelles şi Valonia din Belgia, în Québec în Canada şi în Elveţia romană. În ceea ce priveşte limba engleză, vor fi luate în considerare şi celelalte provincii canadiene în afara Québecului. Pentru cazul Noului Brunswick (provincie bilingvă), autorii vor identifica cu mare grijă originea culturală a entităţilor înainte de a le clasifica. Parametrii istorici: Nu este recomandabil să ne întoarcem foarte mult în timp, căci, anumite culturi ar putea fi dezavantajate, pe de o parte (înainte de 1700, lumea anglofonă era foarte puţin prezentă în cultura universală faţă de francofoni şi italofoni, iar continentul american avea puţine referinţe culturale cunoscute), pe de altă parte, condiţiile geopolitice şi lingvistice s-au modificat considerabil, culturile, aşa cum sunt cunoscute în prezent, au foarte puţine lucruri în comun cu Evul Mediu sau Epoca Modernă. Ne vom opri deci asupra ultimelor două secole. 1 Am considerat un singur gen: pantomima. 2 În special în ceea ce priveşte personalităţile mass-media. 3 Nu există, bineî nţeles, o cultură francofonă, ci culturi francofone (franceză, canadiană, belgiană, elveţiană, africane etc.).
|
reluarea eşantionului 
Oameni de ştiinţă (din toate timpurile)
