| Cuprins
ANEXE
ANEXA
1
Tabelul 29:
Prezentare şi referinţe ale diverselor studii
| Data şi
Numele |
Drepturi
de Autor |
Adresă
Internet |
Descriere |
| 9/98 LC |
|
http://funredes.org/LC |
Coperta
ansamblului studiilor lingvistice şi culturale. |
| 3/96 L1 |
Funredes |
http://funredes.org/L1 |
Primul
studiu lingvistic, axat pe limba franceză, care ia în calcul limba spaniolă.
Măsurători comparative cu AltaVista asupra prezenţei cuvintelor în limbile engleză,
franceză şi spaniolă în spaţiul WWW, pornind de la un eşantion de 50 de cuvinte
elaborat fără rigoare metodologică pe plan lingvistic. Rezultatul, foarte aproximativ,
arată un raport engleză/franceză egal cu 22 şi franceză/spaniolă egal cu 2,4. |
| 3/96 C1 |
Funredes |
http://funredes.org/C1 |
Primul
studiu cultural, axat pe francofonie, ia în calcul hispanitatea. Măsurători comparative
cu AltaVista, ale numărului citărilor numelor personalităţilor culturale
reprezentative în paginile WWW: aproape 500 de personalităţi repartizate pe 13
categorii. Rezultatul, subiectiv, arată o prezenţă destul de importantă a
reprezentanţilor culturii francofone faţă de cei nord-americani, în domeniile în care
nu se suprapun cultura şi comerţul. |
| 3/97 L2 |
Funredes |
http://funredes.org/L2 |
Actualizare
a studiului lingvistic, care arată un progres slab al limbii franceze în raport cu limba
engleză şi un progres important al limbii spaniole. |
| 3/98 L3 |
Agence de la
Francophonie Uniunea Latină
Funredes 4 |
http://funredes.org/L3 |
Actualizare
importantă, prezentată la conferinţa "Visionarios", Caracas.
Analiza limitelor serviciilor de căutare şi a
prezenţei relative fără diacritice. Recomandare pentru abandonarea serviciului
AltaVista şi pentru utilizarea HotBot.
"Metoda complementului ansamblului
vid" aplicată la AltaVista dă un ordin de mărime al prezenţei limbilor, derivat
din algoritmul de recunoaştere a limbilor al serviciului AltaVista.
Evaluare critică a rezultatelor studiului Alis
Technologies.
Limba franceză continuă să progreseze lent, iar limba spaniolă este acum foarte
apropiată de franceză. |
| 9/98 L4 |
Agence de la
Francophonie Uniunea Latină
Funredes |
http://funredes.org/L4 |
Importante
schimbări în metodă şi obţinerea de rezultate riguroase.
Luarea în calcul a tuturor limbilor neolatine:
spaniolă, franceză, italiană, portugheză, română.
Definirea unui eşantion care să răspundă
unor criterii lingvistice riguroase.
Măsurare, cu ajutorul serviciului HotBot, în
spaţiul WWW.
Măsurare în spaţiul Usenet cu ajutorul
serviciului DejaNews.
Stabilirea intervalelor de încredere la 90%
şi 99%.
Ponderarea rezultatelor în funcţie de
mărimea spaţiilor lingvistice. |
| 9/98 C2 |
Agence de la
Francophonie Uniunea Latină
Funredes |
http://funredes.org/C2 |
Al doilea
studiu cultural, după 3 ani.
Studiul nu a relevat nici o diferenţă notabilă a prezenţei culturale francofone.
Utilizarea aceleiaşi metodologii, ameliorată
totuşi în ceea ce priveşte categoriile, alegerea şi numărul personalităţilor,
extinderea grupului lor prin includerea celor care vorbesc toate limbile neolatine.
Analiza anumitor rezultate pe limbă şi în
limba de referinţă. |
ANEXA
2
Tabelul 30:
Palmares global al numelor simple
Prezentăm mai jos un tabel care
cuprinde numai un singur nume al fiecărei personalităţi (nume, prenume sau poreclă),
cel prin care acestea cunoscute.
Am ezitat puţin înainte de a lăsa
ca Washington să treacă înaintea lui Cristos şi să nu-i hărăzim aceeaşi soartă ca
cea a cuvântului Ford care depăşea la rândul său cuvântul Cristos cu 2,4 milioane de
citări. Diferenţa constă în faptul că Ford este un nume foarte comun, el fiind numele
mai multor personaje celebre şi al unei mărci de autovehicul, în timp ce Washington
este şi numele capitalei federale a Statelor Unite, dat prin referire la personaj, şi
că este posibil să se măsoare "washington dc" şi să se constate că aceasta
reprezintă mai puţin de 10% din totalul citărilor.
ANEXA
3
Analiza citărilor pentru
fiecare limbă
Analiza constă în verificarea
repartiţiei citărilor anumitor personalităţi, pentru fiecare limbă, aşa cum o face
serviciul de căutare AltaVista (în limitele datorate erorilor identificate de algoritm -
a se vedea studiul L3, L4). Am grupat personalităţile în funcţie de "indicele de
globalitate", adică în funcţie de capacitatea fiecăreia de a fi atins o
notorietate dincolo de graniţele lingvistice, în: personalităţi cu un indice puternic
(ca Victor Hugo), personalităţi cu un indice mediu (ca George Sand) şi personalităţi
cu un indice slab (ca Georges Brassens). Am admis şi o categorie suplimentară, şi
anume, cea a personalităţilor "asimilate" de cultura Statelor Unite: (cum este
Jacques Cousteau). Primul tabel prezintă o repartizare detaliată între toate limbile
neolatine, limba engleză şi limba germană. Celelalte tabele prezintă o repartizare
între limba engleză, limba latină a personajului respectiv (dacă este cazul) şi
celelalte limbi.
Trebuie să precizăm mai întâi că
erorile semnalate în studiul L3, L4 continuă să apară, în anumite cazuri (marcate cu
roşu şi cu caractere cursive de dimensiuni mai mici), totalul realizat de algoritmul de
limbă al serviciului de căutare AltaVista este inferior totalurilor pentru fiecare
limbă, rezultatul fiind, deci, nesemnificativ.
Tabelul 31:
Personalităţi cu un indice puternic de globalitate - repartizare detaliată
Rezultatele obţinute de Sigmund Freud
şi Napoleon Bonaparte sunt cele care se apropie cel mai mult de distribuţia fără
preferinţă culturală (mai raţională pentru franceză şi italiană în cazul lui
Napoleon şi pentru germană, în cazul lui Freud). Care sunt concluziile acestui tabel?
Procentajul limbii engleze variază
între 40% şi 75% pentru personalităţile neanglofone.
Procentajul limbii engleze variază
între 85 şi 87% pentru personalităţile anglofone.
Pentru a citi rezultatele relative
trebuie să ne reamintim procentajele prezenţei limbilor aşa cum le-am calculat în
partea lingvistică a studiului:
|
EN |
FR |
ES |
PT |
IT |
RO |
GE |
Altele |
% de pagini www |
75% |
2.8 |
2.5 |
0.8 |
1.5 |
0.15 |
4.2 |
13% |
Utilizând aceste rezultate este
posibil să determinăm o funcţie de ponderare între -100 şi 100 care să indice
"câ ştigul" sau "pierderea" absolută a unei personalităţi pentru
o anumită limbă. Funcţia are valoarea 0 dacă scorul este egal cu
media.
Tabelul 32:
Ponderarea rezultatelor detaliate
Tabelul 33:
Personalităţi cu un indice puternic de "origine"
Logic, procentajul pentru limba engleză
a personalităţilor care au un indice puternic de origine anglo-saxonă depăşeşte 90%
şi chiar urcă până la 97% pentru premiul Nobel ....
Procentajul poate să scadă până la
mai puţin de 15% pentru personalităţile francofone sau lusofone (?) locale. Această
cifră este mai mare pentru personalităţile hispanice sau italiene, probabil din cauza
prezenţei vorbitorilor acestor limbi în comunităţi din Statele
Unite.
Tabelul 34:
Personalităţi latine cu un indice de atracţie puternic pentru omologii lor
din Statele Unite
Tabelul 35:
Personalităţi cu un indice puternic de globalitate
Tabelul 36:
Personalităţi cu un indice mediu de globalitate
O ultimă analiză sugerată de
rezultatele obţinute ar avea ca obiect determinarea sursei citărilor, în limba engleză,
a personajelor latine. Această analiză cere citirea cu atenţie şi contabilizarea
tuturor rezultatelor şi nu poate fi făcută decât pentru personajele puţin citate.
Tabelul 37:
Analiza citărilor în engleză a anumitor personalităţi latine
Ce concluzii tragem din această
analiză?
Prezenţa
unui procent important al site-urilor latine şi ale altor limbi redactate în limba
engleză
Un
rezultat relativ slab al site-urilor care provin cu adevărat din ţările de limbă
engleză.
Prezenţa
unui număr important de site-uri internaţionale de comerţ electronic care utilizează
limba engleză ca limbă comercială.
Un
procent de eroare al algoritmului de recunoaştere al serviciului de căutare AltaVista de
10%.
4 Cu
sprijinul metodologic al Uniunii Latine.

Limba
|