Limbile şi culturile pe Internet ― Studiu 2007

Analiza şi interpretarea rezultatelor

Stagnarea aparentă a limbilor latine (şi a limbii germane) faţă de engleză se confirmă, numai limba română rămâne emergentă [1], prezenţa absolută a limbii engleze rămânând la 45 %.

Ca şi în 2003 — mai puţin cazul limbii române— se va remarca că diminuarea relativă a fiecărei limbi a studiului în raport cu limba engleză se face în aceleaşi proporţii, ceea ce reprezintă o nouă creştere relativă a limbii engleze faţă de toate limbile. Această situaţie relevă un fenomen care priveşte spaţiul indexat de fiecare motor de căutare. În 2003 limba engleză cunoştea o creştere în spaţiul indexat şi această situaţie se reproduce şi în perioada 2005-2007.

Principalele motive ale acestui fenomen, care nu denotă o reducere a prezenţei limbilor latine în ciberspaţiu, ci mai curând o diminuare a prezenţei lor în spaţiile indexate de marile motoare de căutare, sunt multiple:

a) Procentajul paginilor vizibile în spaţiul web care au fost indexate a trecut de la perioada în care avea valori de 60-80 %, la o nouă perioadă, începând cu 2005, în care nu depăşeşte 30 %. Motoarele nu sunt destul de capabile să urmeze creşterea exponenţială a conţinuturilor (apariţia masivă a noilor limbi asiatice) la care se adaugă strategiile de definire a spaţiilor corespunzătoare aspectelor comerciale ale fiecărui motor. Această situaţie favorizează logic o prezenţă a limbii engleze peste proporţionalitatea justă.

b) Diferenţa de preţ între domeniile generice şi domeniile naţionale a crescut atât de mult încât tendinţa s-a inversat, creând o creştere veritabilă a domeniilor generice, în special a domeniilor .com care a înregistrat o creştere relativă de 30 %. Domeniile generice indexate de motoare cresc ceea ce favorizează indirect limba engleză.

c) Fenomenul introducerii publicităţii — presupus contextuală — în paginile web s-a generalizat (în special cu GoogleAds), provocând o creştere artificială a limbii engleze din cauza unei contextualizări tematice şi lingvistice eronate.

Impactul prezenţei aparente a limbii engleze, această situaţie în care fiecare motor îşi defineşte propriul spaţiu de indexare care, în mod absolut, nu reprezintă totalitatea paginilor web, a avut drept consecinţă pierderea iremediabilă a celor două elemente cheie a metodologiei noastre: coerenţa şi continuitatea. Înainte rezultatele erau practic identice (sau, cel puţin, se găseau în acelaşi interval de încredere), indiferent de motorul de căutare folosit. Astăzi, acest lucru este imposibil. Metoda noastră permite să caracterizăm lingvistic spaţiul indexat de fiecare motor, fără a pretinde obţinerea unei omogenităţi a datelor obţinute [2].

În ceea ce priveşte limba spaniolă, reiese din acest studiu că Spania, Cuba şi Nicaragua încă au o productivitate bună şi că Panama s-a ameliorat considerabil. Se observă şi că Spania rămâne cel mai mare producător de pagini web în spaniolă. În ceea ce priveşte Statele Unite, după o perioadă de creştere, se înregistrează un recul al limbii spaniole pe Internet care ar merita sa fie analizat atent.

Privitor la limba franceză vom remarca o diminuare relativă a producţiei în Elveţia. Restul datelor rămâne stabil.

Pentru limba portugheză cifrele rămân stabile. Privind în general, mica creştere a acestei limbi reflectă schimbările slabe în rezultatele pe domenii. Trebuie însă subliniat că productivitatea paginilor web în portugheză în comparaţie cu numărul lusofonilor după ţară, este mult mai ridicat în Spania şi în Statele Unite decât în Brazilia şi Portugalia.

În ceea ce priveşte limba engleză, notăm o creştere semnificativă a domeniului .edu şi cifre aparţinând Statelor Unite, datorate probabil fenomenului publicitar care a înregistrat o creştere reală. Spania, Franţa, Japonia, China, Olanda şi Rusia au în continuare o producţie puternică în engleză, la fel în Suedia şi Elveţia, într-o măsură mai mică în ultimul an.

Ca o concluzie a acestui studiu, putem spune că politicile lingvistice în ciberspaţiu trebuie să integreze neapărat această nouă etapă a motoarelor de căutare, care pare să justifice strategiile motoarelor dedicate unui anumit spaţiu lingvistic, aşa cum este Exalead. Ideea unui motor specializat pentru limbile latine apare ca o soluţie strategică valabilă pentru a face faţă acestei noi situaţii.

[1] Este vorba probabil de un efect indirect al ameliorărilor socio-economice din România odată cu integrarea în UE.

[2] Exalead dă cu 30 % de pagini în franceză mai mult decât Altavista !