Acest studiu se concentrează asupra unui singur spaţiu din Internet: web-ul. Metoda folosită permite determinarea, cu o bună precizie statistică, a prezenţei limbilor în cadrul paginilor web indexate de motoarele de căutare. Extrapolarea rezultatelor spre spaţiul integral Internet este cu atât mai riscantă cu cât zona paginilor indexate reprezintă un subansamblu de talie redusă al spaţiului total. În orice caz, există un spaţiu din cadrul web-ului care nu este indexat de motoarele de căutare, constituit din pagini protejate prin parolă, baze de date şi dintr-un volum de pagini generate în mod dinamic de programe precum Java. Chiar dacă acest spaţiu este bogat în informaţii pertinente şi ar putea avea o talie de un ordin superior părţii "vizibile" a web-ului, el scapă cu desăvârşire căutărilor noastre. În ultimul rând, fapt într-adevăr regretabil, rezultatele noastre nu fac nici un fel de distincţie în ceea ce priveşte natura, calitatea şi pertinenţa paginilor web.

În cadrul studiilor precedente, locul ocupat de limbi în spaţiul "grupurilor de discuţie" (Usenet) a fost măsurat graţie unui motor de căutare specializat (DéjaNews). Acest motor a fost integrat în Google în 2001, dar tentativele de utilizare au fost abandonate din cauza incoerenţei rezultatelor obţinute. Nu este exclusă însă posibilitatea de a reveni în viitor asupra acestui spaţiu de măsură.

În cele din urmă, sunt imposibil de măsurat două dintre cele mai vaste spaţii Internet, care ating de altfel şi partea cea mai nobilă şi mai umană a acestuia (e-mail-urile şi comunităţile virtuale). În ceea ce priveşte comunităţile virtuale, trebuie notat totuşi că prezenţa din ce în ce mai mare pe web a diverselor arhive de contribuţii la listele de discuţie, precum şi existenţa de numeroase sisteme de conferinţă via web, permit în momentul de faţă luarea în consideraţie în mod indirect a acestora.

De asemenea, un prim calcul aproximativ al prezenţei culturilor pe Internet a fost realizat anterior. Chiar dacă prezenta foarte mari limitări metodologice, acest studiu a fost realizat în trei reprize, în iunie 1996, septembrie 1998 şi septembrie 2001, păstrând o anumită coerenţă metodologică, fapt ce a permis stabilirea unor parametrii evolutivi interesanţi [8].

Totalitatea rezultatelor obţinute începând cu 1996, însoţite de detalii referitoare la metodologie, sunt prezentate foarte clar cititorului curios sau preocupat de aprofundarea acestei problematici, pe site-ul: http://funredes.org/lc. Eventualele critici, comentarii şi sugestii sunt aşteptate cu plăcere şi interes la adresa: contact@funredes.org.

[8] În mod global, a fost constatată o progresie de mai bine de 10% a indicatorilor culturali latini faţă de limba engleză între 1996 şi 1998 şi de mai mult de 50% între 1998 şi 2001.