Prima secţiune scoate în evidenţă o aparentă redresare a limbii engleze în raport cu limba franceză şi cu ansamblul limbilor latine. Această situaţie, care contrazice toate tendinţele observate de la începutul măsurătorilor noastre, pare incoerentă faţă de datele convergente referitoare la amplificarea reducerii populaţiei de internauţi anglofoni. Explicaţia oferită este legată de utilizarea motoarelor de căutare şi de constatarea că spaţiul de indexare al acestor motoare se reduce în mod notabil în raport cu spaţiul total web, ceea ce favorizează paginile în limba engleză. Problema nu este însă numai de natură metodologică, dată fiind importanţa capitală a motoarelor de căutare: cum se poate vorbi despre pagini existente pe Internet, dacă motoarele de căutare nu le pot regăsi? Acest nou fenomen ar merita să fie luat în consideraţie la nivelul politicilor de sprijin lingvistic relative la lumea virtuală, care trebuie să fie orientate spre o susţinere a notorietăţii paginilor web francofone şi nu doar spre producerea acestora.

Cea de-a doua secţiune permite stabilirea producţiei de pagini web în limba franceză pentru fiecare dintre ţările francofone, precizând astfel productivitatea fiecăreia dintre aceste ţări. Această sinteză ar trebui să permită evaluarea efectelor şi orientarea politicilor conduse de Agenţia pentru Francofonie pentru stimularea producţiei de pagini web în limba franceză, contribuind în acelaşi timp la analizarea datelor obiective. Rezultatele obţinute denotă o insuficienţă a productivităţii în Franţa şi traduc, în mod patetic, efectele fracturii numerice în prezenţa prea marginală a ţărilor francofone în rândul ţările din Sud (unde Marocul apare ca cea mai avansată dintre ţări pe acest plan). În acest context, situaţia poate fi şi mai îngrijorătoare pentru limbile partenere ale Francofoniei, pentru care această metodă nu permite, pentru moment, realizarea măsurătorilor.