1. Prolog şi antecedente  

Acest studiu continuă lucrările realizate de Funredes, între anii 1995 şi 1998 [1], privind locul limbilor şi al culturilor neolatine pe Internet. Această ediţie se concentrează pe studiul limbilor. A fost păstrat principiul metodologic de bază care şi-a demonstrat soliditatea cu ocazia ediţiei precedente a studiului. Este vorba de măsurarea, în anumite spaţii Internet [2], a numărului de menţionări sau de ocurenţe a 57 cuvinte sau termeni având o semnificaţie echivalentă în limbile studiate (engleză, franceză, italiană, portugheză, română, spaniolă), analizând şi comparând apoi rezultatele pentru a deduce, prin metode statistice, prezenţa, în procente, a fiecăreia dintre limbi. A fost luată în considerare o primă extindere a studiului la limba germană (cu intenţia de a-l lărgi, în continuare, şi la alte limbi).

Spaţiul motoarelor de căutare a evoluat foarte mult de la studiul precedent, ceea ce a condus la o analiză a implicaţiilor schimbărilor asupra metodologiei noastre; în consecinţă, s-au produs ameliorări sensibile faţă de cercetările precedente.

Aplicarea mai multor motoare de căutare, selecţionate atent în prealabil, în scopul obţinerii de rezultate cât de riguroase posibil.

Automatizarea numărătorilor şi a calculelor cu ajutorul unui program având rolul de interfaţă între termenii de contorizat, înregistraţi în baze de date, şi motoarele de căutare. Această investiţie va permite, în viitor, publicarea de rezultate la intervale regulate, realizându-se, astfel, o observare reală.

Sistematizarea prelucrării omografiilor interlingvistice printr-o gestiune automatizată, mai solidă pe plan metodologic.

Pe de altă parte, au fost corectate anumite erori care s-au strecurat în câteva ocurenţe ale eşantionului [3]. În plus, s-a făcut un prim pas pentru extinderea studiului la limba germană, fără a schimba, pentru moment, metoda de căutare a acestor ocurenţe, obţinând însă rezultate net mai imprecise decât pentru celelalte limbi [4].

Se vor face referiri la etapele anterioare acestui studiu. Pentru a ajuta cititorul, o sinteză a demersurilor şi a rezultatelor anterioare, cu legăturile Internet asociate, permite accesul la documentele corespunzătoare în anexa 1.

[1] Cu sprijinul Agenţiei pentru Francofonie pentru ediţia a IV-a şi în colaborare cu Uniunea Latină începând cu cea de a III-a ediţie.

retur

[2] În această ediţie a fost luat în considerare numai spaţiul web (pagini de Internet), fără spaţiul Usenet.

retur

[3] Este vorba de erori minore care nu au produs o abatere notabilă faţă de rezultatele publicate în studiul precedent.

retur

[4] Forma de compunere a cuvintelor în germană face ca această cercetare, aşa cum este făcută pentru celelalte limbi, să dea valori peste realitatea lingvistică. Rezultatele pe care le prezentăm, având corecţiile introduse în exponent, sunt încă aproximative. Problemele pe care le pune adaptarea metodologiei noastre la limba germană sunt detaliate în capitolul 4.2.1.

retur